stare mental\u0103 de bine, caracterizat\u0103 de emo\u021bii pozitive<\/p>\n\n\n\n
Fericirea este o stare mental\u0103 de bine, fiind caracterizat\u0103 de emo\u021bii pozitive sau pl\u0103cute, de la mul\u021bumire la bucurie intens\u0103. Diferite abord\u0103ri biologice, psihologice, religioase \u0219i filozofice s-au str\u0103duit s\u0103 defineasc\u0103 fericirea \u0219i s\u0103 identifice sursele sale.<\/p>\n\n\n\n
Diverse grupuri de cercetare, inclusiv psihologia pozitiv\u0103, au f\u0103cut eforturi pentru a aplica o metod\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 de a r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri despre ceea ce este \u201efericirea\u201d \u0219i cum am putea-o atinge.<\/p>\n\n\n\n
Filozofii \u0219i g\u00e2nditorii religio\u0219i de multe ori definesc fericirea \u00een termeni de a tr\u0103i o via\u021b\u0103 bun\u0103 sau \u00eenfloritoare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pur \u0219i simplu ca o emo\u021bie. Fericirea socratic\u0103 este via\u021ba \u00een conformitate cu etica \u0219i nu e neap\u0103rat \u00eenso\u021bit\u0103 de emo\u021bii pozitive.<\/p>\n\n\n\n
Fericirea este \u201estarea de mul\u021bumire sufleteasc\u0103 intens\u0103 \u0219i deplin\u0103\u201d.[1] Fiind o stare sufleteasc\u0103 profund\u0103 are \u0219i o arie de exprimare extins\u0103. De pild\u0103:<\/p>\n\n\n\n
\u201edin fericire, locu\u021biune adverbial\u0103 \u2014 printr-un concurs de \u00eemprejur\u0103ri favorabile.\u201d[2]\u201efericit, adjectiv, uneori substantivat \u2014 care se afl\u0103 \u00eentr-o stare de deplin\u0103 mul\u021bumire sufleteasc\u0103, plin de bucurie\u201d.[3]\u201efericit, substantiv masculin \u2014 primul grad de sfin\u021benie acordat de sinod sau de pap\u0103\u201d.[4]<\/p>\n\n\n\n
Wikipedia.org:<\/p>\n\n\n\n
https:\/\/ro.m.wikipedia.org\/wiki\/Fericire<\/a><\/p>\n\n\n\n Recomand clipuri video muzicale online (YouTube.com) – index: 7hi7.com\/music<\/a>, o5go.com<\/a>, 12R.TV\/music<\/a>, 0-zz.com<\/a><\/p>\n\n\n\n limb\u0103 romanic\u0103, limba de stat a Rom\u00e2niei<\/p>\n\n\n\n Limba rom\u00e2n\u0103 este o limb\u0103 indo-european\u0103, din grupul italic \u0219i din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, rom\u00e2na este a cincea dup\u0103 num\u0103rul de vorbitori, \u00een urma spaniolei, portughezei, francezei \u0219i italienei. Din motive de diferen\u021biere tipologic\u0103, limba rom\u00e2n\u0103 mai este numit\u0103 \u00een lingvistica comparat\u0103 limba dacorom\u00e2n\u0103 sau dialectul dacorom\u00e2n. De asemenea, este \u00eenregistrat\u0103 ca limb\u0103 de stat at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2t \u0219i \u00een Republica Moldova, unde circa 75% din popula\u021bie o consider\u0103 limb\u0103 matern\u0103 (inclusiv sub denumirea de \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d).<\/p>\n\n\n\n Limba rom\u00e2n\u0103 este vorbit\u0103 \u00een toat\u0103 lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limb\u0103 matern\u0103. Din num\u0103rul total de vorbitori, peste 17 milioane se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, unde rom\u00e2na (dialectul dacorom\u00e2n) este limb\u0103 oficial\u0103 \u0219i, conform recens\u0103m\u00e2ntului popula\u021biei din 2011, este limb\u0103 matern\u0103 pentru peste 90% din popula\u021bie. Limba rom\u00e2n\u0103 este una dintre cele \u0219ase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limb\u0103 oficial\u0103 sau administrativ\u0103 \u00een c\u00e2teva comunit\u0103\u021bi \u0219i organiza\u021bii interna\u021bionale, precum Uniunea Latin\u0103 sau Uniunea European\u0103 (de la 1 ianuarie 2007).<\/p>\n\n\n\n https:\/\/ro.m.wikipedia.org\/wiki\/Limba_rom\u00e2n\u0103<\/a><\/p>\n\n\n\n Stat din sud-estul Europei Centrale<\/p>\n\n\n\n Rom\u00e2nia este un stat situat \u00een sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dun\u0103rii, la nord de peninsula Balcanic\u0103 \u0219i la \u021b\u0103rmul nord-vestic al M\u0103rii Negre. Pe teritoriul ei este situat\u0103 aproape toat\u0103 suprafa\u021ba Deltei Dun\u0103rii \u0219i partea sudic\u0103 \u0219i central\u0103 a Mun\u021bilor Carpa\u021bi. Se \u00eenvecineaz\u0103 cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord \u0219i est \u0219i Republica Moldova la est, iar \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre se g\u0103se\u0219te la sud-est.<\/p>\n\n\n\n De-a lungul istoriei, diferite por\u021biuni ale teritoriului de ast\u0103zi al Rom\u00e2niei au fost \u00een componen\u021ba sau sub administra\u021bia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus, Imperiului Austriac \u0219i a celui Austro-Ungar.<\/p>\n\n\n\n https:\/\/ro.m.wikipedia.org\/wiki\/Rom%C3%A2nia<\/a><\/p>\n\n\n\n 7hi7.com<\/a> – 12R.tv \u274c\ufe0f\u2705\ufe0f<\/a><\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fericire stare mental\u0103 de bine, caracterizat\u0103 de emo\u021bii pozitive Fericirea este o stare mental\u0103 de bine, fiind caracterizat\u0103 de emo\u021bii pozitive sau pl\u0103cute, de la mul\u021bumire la bucurie intens\u0103. Diferite abord\u0103ri biologice, psihologice, religioase \u0219i filozofice s-au str\u0103duit s\u0103 defineasc\u0103 fericirea \u0219i s\u0103 identifice sursele sale. Diverse grupuri de cercetare, inclusiv psihologia pozitiv\u0103, au f\u0103cut eforturi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-9","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ro-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":51,"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9\/revisions\/51"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/7hi7.com\/ro-ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Limba rom\u00e2n\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Rom\u00e2nia<\/h1>\n\n\n\n