proprietatea comun\u0103 pe care o au toate organismele (materia vie)<\/p>\n\n\n\n
Via\u021ba\u00a0(latin\u0103\u00a0vivitia<vivus, \u201eviu\u201d) este un complex de propriet\u0103\u021bi \u0219i func\u021bii ale\u00a0organismelor. Organismele vii sunt entit\u0103\u021bi materiale care \u00ee\u0219i men\u021bin existen\u021ba prin procese biologice precum\u00a0reglare\u00a0intern\u0103,\u00a0metabolism\u00a0\u0219i\u00a0reproducere.[1]\u00a0Formele de via\u021b\u0103 cunoscute includ:\u00a0plante,\u00a0animale,\u00a0ciuperci,\u00a0alge\u00a0\u0219i\u00a0bacterii.\u00a0\u0218tiin\u021ba\u00a0care se ocup\u0103 cu studiul lucrurilor vii \u0219i a fenomenelor vie\u021bii se nume\u0219te\u00a0biologie.<\/p>\n\n\n\n
Conceptul de via\u021b\u0103 cuprinde o mare varietate de semnifica\u021bii. De\u0219i au fost propuse multe defini\u021bii, nu exist\u0103 o descriere concludent\u0103 care s\u0103 delimiteze clar distinc\u021bia dintre natura vie \u0219i alte realit\u0103\u021bi. Biologia modern\u0103 define\u0219te via\u021ba \u00een principal prin caracterizarea ac\u021biunilor efectuate de o fiin\u021b\u0103 vie: men\u021binerea mediului intern, schimbul de materie \u0219i energie cu mediul \u00eenconjur\u0103tor, cre\u0219tere \u0219i dezvoltare, adaptare la mediu, r\u0103spuns la stimuli \u0219i evolu\u021bie.[2] Alte defini\u021bii includ uneori forme de via\u021b\u0103 necelulare, cum ar fi viru\u0219i \u0219i viroizi.<\/p>\n\n\n\n
Abiogeneza este procesul natural al vie\u021bii care rezult\u0103 din materie nevie, cum ar fi compu\u0219ii organici simpli. Ipoteza \u0219tiin\u021bific\u0103 predominant\u0103 este c\u0103 tranzi\u021bia de la entit\u0103\u021bile non-vii la entit\u0103\u021bile vii nu a fost un eveniment unic, ci un proces gradual de complexitate \u00een cre\u0219tere. Via\u021ba pe P\u0103m\u00e2nt a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een urm\u0103 cu 4,28 miliarde de ani, la scurt timp dup\u0103 formarea oceanelor \u00een urm\u0103 cu 4,41 miliarde de ani \u0219i nu cu mult timp dup\u0103 formarea P\u0103m\u00e2ntului acum 4,54 miliarde de ani.[3][4][5][6] Cele mai vechi forme de via\u021b\u0103 cunoscute sunt microfosilele de bacterii.[7][8] Via\u021ba pe P\u0103m\u00e2nt provine probabil dintr-o lume ARN,[9] de\u0219i via\u021ba bazat\u0103 pe ARN poate s\u0103 nu fi fost prima via\u021b\u0103 care a existat.[10][11] Experimentul clasic Miller-Urey din 1952 \u0219i cercet\u0103ri similare au demonstrat c\u0103 majoritatea aminoacizilor, constituen\u021bii chimici ai proteinelor utilizate \u00een toate organismele vii, pot fi sintetiza\u021bi din compu\u0219i anorganici \u00een condi\u021bii menite s\u0103 le reproduc\u0103 pe cele de pe un P\u0103m\u00e2nt timpuriu. Moleculele organice complexecapar \u00een Sistemul Solar \u0219i \u00een spa\u021biul interstelar \u0219i este posibil ca aceste molecule s\u0103 fi furnizat material de pornire pentru dezvoltarea vie\u021bii pe P\u0103m\u00e2nt.[12][13][14][15]<\/p>\n\n\n\n
De la \u00eenceputurile sale primordiale, via\u021ba pe P\u0103m\u00e2nt \u0219i-a schimbat mediul pe scara timpului geologic \u0219i s-a adaptat pentru a supravie\u021bui \u00een majoritatea ecosistemelor \u0219i condi\u021biilor. Unele microorganisme, numite extremofile, prosper\u0103 \u00een medii extreme din punct de vedere fizic sau geochimic, condi\u021bii care sunt d\u0103un\u0103toare pentru majoritatea celorlalte organisme de pe P\u0103m\u00e2nt. Celula este considerat\u0103 unitatea structural\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103 a vie\u021bii.[16][17] Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de celule: procariote \u0219i eucariote, ambele const\u00e2nd din citoplasm\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00eentr-o membran\u0103 \u0219i con\u021bin multe biomolecule precum proteinele \u0219i acizii nucleici. Celulele se reproduc printr-un proces de diviziune celular\u0103, \u00een care celula p\u0103rinte se \u00eemparte \u00een dou\u0103 sau mai multe celule fiice.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen trecut, au existat multe \u00eencerc\u0103ri de a defini ceea ce se \u00een\u021belege prin \u201evia\u021b\u0103\u201c prin concepte \u00eenvechite, cum ar fi for\u021ba odic\u0103, hilomorfism, teoria genera\u021biei spontane \u0219i vitalismul, care au fost infirmate de descoperiri biologice. Aristotel este considerat a fi prima persoan\u0103 care a clasificat organismele. Mai t\u00e2rziu, Carl Linnaeus a introdus sistemul de nomenclatur\u0103 binomial\u0103 pentru clasificarea speciilor. \u00cen cele din urm\u0103 au fost descoperite noi grupuri \u0219i categorii de via\u021b\u0103, cum ar fi celulele \u0219i microorganismele, for\u021b\u00e2nd revizuiri dramatice ale structurii rela\u021biilor dintre organismele vii. De\u0219i \u00een prezent via\u021ba este cunoscut\u0103 doar pe P\u0103m\u00e2nt, ea nu trebuie s\u0103 fie limitat\u0103 la aceasta \u0219i mul\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 speculeaz\u0103 existen\u021ba vie\u021bii extraterestre. Via\u021ba artificial\u0103 este o simulare pe calculator sau o reconstruc\u021bie creat\u0103 de om a oric\u0103rui aspect al vie\u021bii, care este adesea utilizat\u0103 pentru a examina sistemele legate de via\u021ba natural\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Moartea este \u00eencetarea permanent\u0103 a tuturor proceselor biologice care sus\u021bin un organism \u0219i, ca atare, este sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale.\u00a0Extinc\u021bia\u00a0este termenul care descrie moartea unui grup sau\u00a0taxon, de obicei o\u00a0specie.\u00a0Fosilele\u00a0sunt r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sau urmele conservate ale organismelor.<\/p>\n\n\n\n